Marius-Andrei Herța

Vai de copiii nostrii!!!

by on May.12, 2012, under Viata, bat-o vina!!

Home sweet home, sau .... datorie pe viaţă?De câteva luni de zile mă cam preocupă gândul achiziţionării unei locuinţe. Mai exact de câţiva ani ma preocupă, dar având în vedere că soţia mea este însărcinată în lună a 4-a, vă puteţi da seama cam de când mă preocupă acest gând mai puternic ca înainte.

Uitându-mă la tot felul de oferte care mai de care mai tentante, bine înţeles că nu cu banii jos (pentru cei care se gândeau acum că am lovele 😉 ), ci cu credit la bancă şi ascultând sfaturi şi poveşti din partea persoanelor mai înaintate în vârstă, am ajuns la o concluzie.

VAI DE COPIII NOŞTRII!!!!

Cum am ajuns la această concluzie? (poate întrebă un cititor care acum are undeva peste 50 de ani şi are o colibuţă achiziţionată de prin acea vreme). Păi este simplu.

În momentele (ha ha ha) în care părinţii noştrii, unii dintre părinţi, nu toţi, erau cam de vârstele noasre (ha ha ha) şi se gândeau să-şi cumpere o colibuţă, nu le-a fost atât de greu, zic eu în nemernicia mea, iar părinţilor lor le-a fost şi mai uşor.

De ce? În primul rând, a crescut numărul fiinţelor inteligente de pe această planetă. Ceea ce face ca cererea de cumprare să fie tot mai mare si cum bine ştim, în momentul în care cererea este mare, creşte şi preţul. Iar în al-2-lea rând te uiţi la ei şi observi că nu mai au rată la bancă de pe vremea aia. Şi observi că (după poveştile lor) şi-au cumpărat colibuţa de la firma unde lucrau. Ce e drept nu era o firma privată, dar…  Şi dacă mai stai puţin şi mai bei câta licoare magică în prezenţa lor, mai poţi să auzi că pe “vremea aceea când eram eu mic, tata şi mama s-or dus să-şi cate locul şi o construit aista casă care o am eu la ţară”. Şi mai auzi…  “atunci când a venit pe lume primul copil” – iar aici se împart poveştile – “am plecat (fugit, că nu îi lăsa nimeni să plece) în străinătate, am lucrat cam 3-4 ani şi am cupărat aista apartament”… sau … “am luat C.A.R. împreună cu soţia şi am cumpărat aista locuinţă.”

Nu ştim exact cam câţi ani au plătit pentru acea locuinţă, dar cert este că după circa 20 de ani, nu mai aveau nimic de plata la colibă.

Acum stau şi mă gândesc la faptul că: dacă înainte de anii 2000, părinţii unui prieten şi coleg de şcoală, au vândut un apartament cu 2 camere în Caransebeş la preţul de 8.000 de mărci, iar acum în 2012, acel apartament, fără modificări, fără îmbunătăţiri, se vinde cu preţul de 30.000 de euro (adica, 60.000 de mărci, adica cu 750% mai mult), cât va costa acel apartament când băiatul meu (care urmează să apară) va avea vârsta mea? Vor putea copii noştrii să se gândească la achiziţionarea unei locunţe, dacă acum noi cumpărăm, iar dupa 30 de ani de plată putem spune că este proprietatea noastră? Sau copii noştrii vor achiziţiona cu gândul că nepoţii vor termina de achitat?

Nu ştiu unde se va ajunge, dar dacă nu facem ceva acum, vai de plozii noştrii!!!!

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez să aveţi o viaţă frumoasă alături de persoanele dragi vouă.


2 Comments for this entry

  • tv online

    foarte interesant, ar trebui citi de fiecare roman

  • MIka

    Nici nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla mai tarziu, ca o oarecare protejare in viitor ,noi ne-am gandit sa luam o casa si nu apartament .Casa e altceva decat apartamentul si in ziua de azi le gasesti cam la acelasi pret .Daca vorbesti de o casuta mica in jurul Timisorii si un apartament in Timisoara.
    Noi avem mai bine de un an de cand ne chinuim sa luam credit. Ba partenerul de viata nu avea destule luni lucrate la noul job, apoi cand s-a rezolvat acest aspect ,a trebuit sa plec eu de la firma de proiectare pentru ca s-a inchis . Am rezolvat cu job-ul meu fara sa am intreruperi ,insa cand m-am dus iara ,mi-au spus ca nu am minim 6 luni lucrate la noul job .Acuma s-a rezolvat si acest aspect ,insa sa nu uitam ca intre timp a trebuit sa facem actele aditionale de marire de salariu, iar cand faci acest lucru mai astepti inca 3 luni.
    Am trecut peste toate si acuma ….dupa un an si ceva ,am reusit sa ajungem la faza de depunere dosare.Am gasit un broker financiar care sa se ocupe de tot demersul luarii unui credit.
    Si pentru ca te-ai hotarat sa-ti faci dosarul ,eu zic sa te pregatesti cu actele necesare :
    -adeverinta de venit(ti-o da brokerul si trebuie completata de catre societatea unde esti angajat)
    -copie dupa buletin
    -copie stampilata cu “conform cu originalul” la contract de munca si actele aditionale aferente acestuia,
    -carte de munca-originala
    -fisa fiscala pe 2011- copie
    -extras de cont cu ultimele min 3 salarii,stampilat de banca unde se vireaza salariul ,sau ultimele 3 fluturase cu salariul.
    In faza a doua o sa ai nevoie de urmatoarele:
    -contract vanzare cumparare al apartamentului pe care vrei sa-l iei.
    -CF actualizat
    -copie buletin(pasaport) al proprietarilor apartamentului.
    In functie de fiecare caz in parte se mai aduc si alte acte ….
    Ce pot sa-ti spun? BAFTA sa ai !

Leave a Reply

Looking for something?

Use the form below to search the site:

Still not finding what you're looking for? Drop a comment on a post or contact us so we can take care of it!

Blogroll

A few highly recommended websites...